Un articol de pe blogul doamnei Lucia Verona, care facea aluzie la aparitia la noi a neoboierimii democratice, a noilor “mari familii”, asociat cu amintirea unor romane citite in tinerete, m-au determinat sa fac o excursie prin imaginile pictate ale unor femei puternice si influente din trecut. Ocazie cu care am constatat ca o seama de eroine de romane istorice, descrise ca mari frumuseti ale epocii, nu sunt chiar asa de frumoase potrivit canoanelor de azi, dar si ca unele mari doamne de odinioara, care nu au avut sansa de a intra in literatura de mare tiraj, sunt adevarate frumuseti,ori au macar imaginea unor doamne distinse. Lucrurile au depins cu siguranta si de talentul pictorilor vremii. Sunt avantajate, deci, doamnele din Franta, Spania, Italia, chiar Germania, tari care concentrau si desfasurau maiestria in pictura si sunt dezavantajate in special marile doamne din Danemarca (era ceva putred in Danemarca), care in marea majoritate a cazurilor sunt redate ca adevarate scorpii, cu chipuri mai degraba menite a speria tilharii la vreme de noapte decit a atrage cavalerii epocii. Ca un mic omagiu adus articolului doamnei Verona, am incalcat intr-un caz limita de timp impusa, pentru a publica si un anume portret. Precum eroii din carti, indragostiti-va de care vreti, dar numai dupa ce ati mers sa votati pentru europarlamentare.
1. Marie de Cleves, marchiza de Isles, contesa de Beaufort (1553-1574), fiica lui Francisc I de Cleves duce de Nevers, sotie a lui Henric I de Bourbon, print de Conde, duce de Enghien.Moarta in urma unei nasteri.
2. Doroteea Maria de Saxa-Weimar. Printesa Doroteea Maria de Anhalt, protectoare a Saxa-Weimar (1574-1617). Fiica a printului Joachim Ernst de Anhalt si a Eleonorei de Wurtemberg. Sotie a lui Johann, duce de Saxa-Weimar. 10 copii. A murit cazind de pe cal.
3. Diane de Poitiers. Diane de Poitiers, ducesa de Valentinois, ducesa de Etampes (1499 – 1566). Fiica a lui Jean de Poitiers, senior de Saint-Vallier.Vaduva a lui Louis de breze, senior de Anet, nepot al regelui Carol al VII-lea. Amanta a regelui Henric al II-lea.Dupa moartea acestuia, intr-un turnir, retrasa si decedata in castelul din Anet.
4. Gabrielle d’Estrees. Gabrielle d’Estrees, marchiza de Monceaux, ducesa de Beaufort si Verneuil (1571-1599). Nu am gasit date despre ascendenta. Divortata de Nicholas d’Amerval. Amanta a regelui Henric al IV-lea. Moarta datorita unor complicatii in timpul sarcinii.
5. Special pentru doamna Lucia Verona, Charlotte-Marguerite de Montmorency, printesa de Conde, ducesa de Montmorency (1594-1650). Fiica a lui Henry de Montmorency, maresal si conentabil al Frantei,senior de Damville, guvernator al Languedoc, executat de cardinalul de Richelieu. Amanta a regelui Henric al IV-lea, casatorita cu Henric al II-lea de Bourbon. Mama a trei copii care apar toti in romanele lui Dumas: Anne Genevieve ducesa de Longueville, Louis print de Conde, Armand print de Conti.
6. Margareta de Valois, regina Margot. Margareta de Valois, regina a Frantei si a Navarrei, ducesa suverana de Senlis, Clermont si Etampes, contesa de Auvergne si Eu (1553-1615). Cunoscuta regina Margot, din romane, descrisa ca o frumusete a epocii (!). Fiica a regelui Henric al II-lea al Frantei si a Caterinei de Medicis, sotie a regelui Henric al IV-lea.
7. Birgitte Timmesdatter Rosenkrantz. Va amintiti cine preia puterea in Danemarca lui Hamlet? Doi indivizi, dintre care unul este un Rosenkrantz. Birgitte Timmesdatter Rosenkrantz, serif al districtului Nebbegard, serif de Rosenkrantz si al districtului Kalundborg, Danemarca (inainte de 1578 – 1603).Executata din ordinul regelui Christian 4, trece astazi drept fantoma “Doamnei Albe” care bintuie castelul Starup.
8. Sofia Hedwiga de Braunschweig-Wolfenbuttel. Sophia Hedwig von Braunschweig-Wolfenbuttel, domnitoare si administratoare a orasului Darsim si a orasului Loitz -Lodz, (1561-1631). Fiica a lui Julius von Braunschweig-Wolfenbuttel si a Hedwiga von Brandemburg. Sotia ducelui Ernst Ludwig de Pommern-Wolgast.
Cred ca este suficient pentru astazi.
1. Marie de Cleves, marchiza de Isles, contesa de Beaufort (1553-1574), fiica lui Francisc I de Cleves duce de Nevers, sotie a lui Henric I de Bourbon, print de Conde, duce de Enghien.Moarta in urma unei nasteri.2. Doroteea Maria de Saxa-Weimar. Printesa Doroteea Maria de Anhalt, protectoare a Saxa-Weimar (1574-1617). Fiica a printului Joachim Ernst de Anhalt si a Eleonorei de Wurtemberg. Sotie a lui Johann, duce de Saxa-Weimar. 10 copii. A murit cazind de pe cal.
3. Diane de Poitiers. Diane de Poitiers, ducesa de Valentinois, ducesa de Etampes (1499 – 1566). Fiica a lui Jean de Poitiers, senior de Saint-Vallier.Vaduva a lui Louis de breze, senior de Anet, nepot al regelui Carol al VII-lea. Amanta a regelui Henric al II-lea.Dupa moartea acestuia, intr-un turnir, retrasa si decedata in castelul din Anet.
4. Gabrielle d’Estrees. Gabrielle d’Estrees, marchiza de Monceaux, ducesa de Beaufort si Verneuil (1571-1599). Nu am gasit date despre ascendenta. Divortata de Nicholas d’Amerval. Amanta a regelui Henric al IV-lea. Moarta datorita unor complicatii in timpul sarcinii.
5. Special pentru doamna Lucia Verona, Charlotte-Marguerite de Montmorency, printesa de Conde, ducesa de Montmorency (1594-1650). Fiica a lui Henry de Montmorency, maresal si conentabil al Frantei,senior de Damville, guvernator al Languedoc, executat de cardinalul de Richelieu. Amanta a regelui Henric al IV-lea, casatorita cu Henric al II-lea de Bourbon. Mama a trei copii care apar toti in romanele lui Dumas: Anne Genevieve ducesa de Longueville, Louis print de Conde, Armand print de Conti.
6. Margareta de Valois, regina Margot. Margareta de Valois, regina a Frantei si a Navarrei, ducesa suverana de Senlis, Clermont si Etampes, contesa de Auvergne si Eu (1553-1615). Cunoscuta regina Margot, din romane, descrisa ca o frumusete a epocii (!). Fiica a regelui Henric al II-lea al Frantei si a Caterinei de Medicis, sotie a regelui Henric al IV-lea.
7. Birgitte Timmesdatter Rosenkrantz. Va amintiti cine preia puterea in Danemarca lui Hamlet? Doi indivizi, dintre care unul este un Rosenkrantz. Birgitte Timmesdatter Rosenkrantz, serif al districtului Nebbegard, serif de Rosenkrantz si al districtului Kalundborg, Danemarca (inainte de 1578 – 1603).Executata din ordinul regelui Christian 4, trece astazi drept fantoma “Doamnei Albe” care bintuie castelul Starup.
8. Sofia Hedwiga de Braunschweig-Wolfenbuttel. Sophia Hedwig von Braunschweig-Wolfenbuttel, domnitoare si administratoare a orasului Darsim si a orasului Loitz -Lodz, (1561-1631). Fiica a lui Julius von Braunschweig-Wolfenbuttel si a Hedwiga von Brandemburg. Sotia ducelui Ernst Ludwig de Pommern-Wolgast.
Cred ca este suficient pentru astazi.
Mulţumesc, este extraordinar de interesant! Frumoasele doamne din romane nu seamănă cu imaginea pe care ne-am făcut-o citind romanele, e drept. Mulţumesc pentru ducesa de Montmorency! Se vede că e o doamnă, ceea ce n-aş putea spune despre regina Margot (cred că a avut ghinion cu pictorul!). În schimb îmi place Doroteea Maria de Saxa-Weimar. Şi Diane de Poitiers.
Doamna Verona, va multumesc. Imi pare tare rau ca nu am avut timp sa aduc mai multe imagini, poate duminica viitoare mai postez o serie. Apropo de ducesa de Montmorency, am putea deduce, prin extrapolare, desi doua imagini sunt insuficiente, ca Henric al IV-lea se dadea in vint dupa un tip de doamne care corespundeau unui hai sa-i zicem standard: frunte inalta, sprincene puternic arcuite, nas nitel coroiat, gura relativ mica si barbie destul de ingusta, cu o imagine generala nu doar de frumusete ci si de inteligenta si distinctie. Cam departe de Margot, desi Margot e descrisa ca foarte invatata. Si mie imi place Doroteea (si Diana, de fapt imi plac toate pina la punctul cinci inclusiv).
Dealtfel, Doroteea nu era o simpla printesa, dar nu am pus in articol, ci era Mare Printesa, in sens de respect, apreciere, prestigiu personal, dincolo de rangul nobiliar.
La unele dintre marile doamne remarc si coafurile, surprinzator de moderne. Cel putin cea a Dianei ar putea fi purtata in mod firesc de orice doamna a anului 2009. Poate ca impreuna ar trebui sa sugeram unor doamne sa poarte coafura Dianei, ca sa relansam o moda de acum 6 secole. Pe dumneavoastra ce coafura, dintre cele din imagini, credeti ca v-ar prinde? Si sa observam si ce bine se potrivesc cerceii, in special tot la Diana. Un bun gust care nu mai tine de pictori.
Doamna Verona, i-am scris pe blog doamnei Corina Cretu despre coafura Dianei de Poitiers, cea din imaginea ei de sus, desigur. Poate ca va gasi ca i se potriveste.