AHO, AHO, DE ANUL NOU!

- plugusor din Tara de Sus -

Aho, aho, de Anul Nou,

Ca gaina n-are ou!

Nici cocosul n-are gusa,

Da-mi un leusor, matusa,

Ca de nu te string in usa!

Ada, baba, aici colacul,

Ca de nu iti ar si pragul!

Cata bani, matusa,-n grinda,

Ca de nu iti ar si-n tinda!

Cauta colaci frumosi,

Ca ni-s boii cam nervosi

Si de-oi da in ei cu biciul

Iti darim si prichiciul!

Ada niste sorcoveti,

Ca-ti aram pe sub pareti!

Ada niste irmilici,

Ca suntem si noi calici!

Frunzulita de trifoi,

Ia mai dati cu biciu-n boi!

Hai, hai !!

Iara voi, mai flacaoani,

Derbedei si mocofani,

Dati in cap la boi sa steie,

Ca mi-au rupt sapte resteie

Si m-au calcat pe calciie,

C-am trecut o vale-adinca

Si-am uitat sa pun cioflinca!

Frunzulita de trifoi,

Opriti boii, mai flacai !

Aho ! aho ! ahoo!!!

LA MULTI ANI, PRIETENI! LA PUTINI ANI, GUVERNANTILOR!

Prieteni, sa aveti un An Nou 2009 plin de fericire si de impliniri, de sanatate si prosperitate; viata lunga si implinirea dorintelor!

Guvernantilor le urez La Putini Ani si sa nu le mearga nimic in 2009; sa o duca din boala in boala, sa fie tot timpul nefericiti si urmariti de ghinioane!

GUVERNUL INTERSTITIAL.

Strecurindu-se prin micile spatii temporale dintre sarbatorile de iarna, guvernul boculean si-a inceput activitatea. Pe de o parte printr-un ‘fa-te ca lucrezi’ – ca e greu sa-ti strici microconcediul pentru munca adevarata, dovada ca infotolizarea secretosilor de stat a fost lasata dupa Sf.Vasile – pe de alta parte cu un oarecare imbold dat de gindul ca acum e unul dintre momentele prielnice, cind opozantii s-au risipit si ei, citeva zile, printre zapezi, iar media este in toropeala dintre Craciun si Anul Nou si prea aburita ca sa se mai intrebe ale cui dracu’ sunt snow-mobilele cu care se plimba dinastia prezidentiala. Urmarile sunt urmatoarele: mai intii a reusit sa puna caruta inaintea cailor, luind decizia de amputare a salariilor unor sefi de intreprinderi ale statului, pentru a provoca economii unui buget despre care nu are inca nici o idee.Faptul ca guvernul nici nu s-a intrebat daca incalca legea 31 a societatilor comerciale ori ba, ca nici nu au luat in calcul ca proprietatea de stat trebuie tratata cu aceeasi grija ca proprietatea privata – in sensul ca la rezultate comparabile si salariile managerilor trebuie sa fie comparabile – ca, mai jos in schema, se pot afla subordonati care vor avea cistiguri mai mari decit managerii, ori ca nu gasesti chiar usor oameni competenti dispusi sa-si asume gospodarirea a zeci si sute de milioane de euro cu profiturile corespunzatoare pentru salarii de 1200 de euro impozabili, ne arata ca masura este luata sub imboldul biciului prezidential – badica Traian biciuind boii ca sa traga brazda adinca pentru al doilea mandat. In fapt si tehnica este tot una prezidentiala, in sensul ca nu se mai tine cont nici de legi nici de nimic daca o masura ar putea fi pe placul vulgului.Dupa care, tot in stil interstitial, onor guvernu l-a strecurat pe dl Geoana ca vicepresedinte al CSAT. Degeaba a fost ridicata o chestiune constitutionala care ar fi indemnat la o evaluare atenta a situatiei, tehnica este aceea de gasca, a faptului implinit. Dupa care vor vedea ei cum vor presa curtea constitutionala. Interesante declaratii a facut dl Geoana referitor la acest fapt: ” Nu este o problemă de dorinţă personală” – a zis el, desi faptul a fost unul dintre conditiile de realizare a coalitiei de guvernare. Atunci e o problema de dorinta a cui? A unui guvern si a unui CSAT frematind de dorinta de a-l avea pe dl Geoana ca membru al organului? O dorinta a familiei, inspirata de mama-soacra? “Experieţa mea în plan internaţional va reprezenta un plus pentru CSAT.” – adauga el lasind senzatia ca am fi avut un CSAT cu handicap fara dl Geoana acolo. Si in final un citat pur geoanistic: “Eu privesc această poziţie cu ochii deschişi.”, zice el de parca ar fi putut privi si cu ochii inchisi. Observam ca dl Geoana ni zice nimic despre partidul sau, ci tot ceea ce declara se refera mai mult ori mai putin transparent la o pretinsa valoare personala.Acestui timp de pretentie i se spunea mai demult arivism, dar nu o sa folosim termenii utilizati sub comunism, nu?

Dupa ce au facut in campania electorala promisiuni care cred ca ar fi papat vreo zece bugete, politicienii nostri intrati sub ascultare la duetul Basescu-Boc descopea ca nu sunt bani in buget. Iaca scirt, parca noi nu cunoastem cintecul despre greaua mostenire. In plus, ce naiba bani sa mai ai la buget pe 30 decembrie, la incheierea exercitiului financiar?

Si iata-ne, gratie unor miscari hai sa le zicem politice, ca acum avem doi sugaci de frunte la Licurici si al dracu’ Licuriciul asta are acum si una de negru (asta ca sa ma refer la unele cunoscute vechi bancuri), dar cu toata forma sa fizica de exceptie cred ca nu va avea destula snaga la capacitatea de supt a perechii noastre romanesti. Pentru echilibru, ar trebui sa alegem pe cineva care sa se ocupe de pasarica Angelicai.

TRU-IELI.

“Singura minte conştientă de iminenţa crizei naţional-culturale e preşedintele Băsescu”  scrie dl TRU in Cotidianul. Deduc ca dl TRU are fie o minte inconstienta de iminenta crizei national-culturale, fie ca dl TRU nu e o minte, fie ca dl Basescu nu este om, ci minte; in acest caz, dl Basescu ar fi un soi de software, ori firmware, in orice caz un program, program scris de un programator, deoarece harware-ul ar fi creierul. Ori poate dl TRU vrea sa afirme ca dl Basescu este singura care minte constienta? Foarte adinca scriere – si plina de sensuri.

“Rezervele tot mai răspândite ale foştilor apropiaţi semnalează oportunismul, vechea îndeletnicire a prieteniilor la bucată.” Fosti apropiati ai dlui Basescu, fosti apropiati intre ei (stiti ce-i apropie cel mai mult pe oameni? transportul in comun.), fosti apropiati ai dlui TRU? Ei bine, acesti fosti apropiati neidentificati semnaleaza oportunismul (al cui oportunism?) prin rezerve care, sa retinem, nu sunt mai mari ci mai raspindite, avem de-a face cu un soi de diseminare a rezervelor. Uite cum dl TRU scrie, pe bani frumosi probabil, lucruri vagi despre subiecti neidentificati.Plus ca , in general, prietenia este la bucata, de prietenii la gramada nu prea am auzit; dar poate ca “prietenie la bucata” vrea sa insemne prietenie la imparteala, iar cu aceasta exprimare rebusistica dl TRU ma face sa ma intreb daca nu a gresit publicatia, daca nu cumva nu ar fi trebuit publicat si un careu de cuvinte incrucisate asociat articolului.

“Va fi greu, căci 2008 a fost anul în care am rămas pe loc.” In sfirsit o fraza foarte corecta si exacta, dl TRU a ramas pe loc in 2008, nu s-a mutat.

“Anul în care liberalii au distrus o ecuaţie politică învingătoare.” Splendid mestere TRU, va referiti cumva la proiectata coalitie PSD-PNL? Deoarece un recent interviu al unei persoane publice afirma ca proiectul PSD-PDL a inceput sa fie negociat in urma cu …7 luni, caz in care ce naiba a distrus PNL?

“Anul în care presa a pactizat cu irealitatea.”: adica cine nu-l lauda pe dl Basescu e un ireal si se pare ca este din ce in ce mai multa presa ireala, care deci nu il lauda pe dl Basescu.

“Anul în care şicul radical a trecut în resentiment antiintelectual şi a început să facă jocuri pe care nu le pricepe.” Daca dl TRU intelege prin sic cunoscutul chic frantuzesc, atunci dl TRU le vede complicat rau de tot: chic-ul radical ar putea fi stilatul radical ( care ar putea fi diferit de radicalul stilat) ori inteligentul radical ( care ar putea fi diferit de radicalul inteligent) a trecut in ostilitate impotriva a ceea ce este intelectual (fiindca referirea nu este la persoana ci la o stare de spirit), iar “ostilitate impotriva” suna groaznic – dar dl TRU a scris “anti”, nu altcineva, iar logic vorbind, “ostilitate impotriva” sugereaza si “neostilitate pentru”, cind mai clar ar fi fost “ostilitate ori neostilitate fata de” si a inceput sa faca jocuri pe care nu le pricepe (desi este stilat sau inteligent); cum ar veni, stilatul radical face jocuri pe care nu le pricepe, fiindca a trecut in ostilitate impotriva a ceea ce este intelectual; tot un sens mai plin de sens ca altul.Ei, dar ar fi mult mai limpede daca am avea de-a face cu o eroare de tipar si daca sicul nu ar fi chic, ci ar fi corect seicul: pai in acest caz seicul radical nu poate fi decit dl Basescu, care stim cum se are el cu ceea ce este intelectual si care ar fi inceput sa faca jocuri ( adica presedintele – jucator) pe care nu le pricepe nici el.Ei, asa parca este mai multa limpezime.

Si mai e de comentat cit lumea, dar nu vreau sa reiau fiecare fraza ori propozitie a articolului.

Despre betia de cuvinte s-a scris prima oara cam acum un secol: mare vizionar Lovinescu, este? Dar, cine stie, poate ca dl TRU nu o fi baut doar cuvinte?

CRACIUN FERICIT TUTUROR, CRACIUN NEFERICIT GUVERNANTILOR!

Motto: Pentru câteva ore, bucureştenii au fost oameni. (ziarul Timpul, Chisinau)

Adinci plecaciuni tuturor celor care – prieteni ori neprieteni – mi-ati vizitat blogul pina acum. Tuturor, un Craciun Fericit! Sa va fie casa – casa, sa va fie masa – masa si sa aveti bucate si bautura din belsug pe ea, spre oftica si icterul guvernantilor care se straduiesc in fiecare clipa sa ni le fure. Asemanarea intre noi si guvernanti este aceea ca noi, in aceste sfinte zile ale nasterii lui Christos, vom minca si vom bea din banii nostri munciti, iar ei vor minca si vor bea tot din banii nostri munciti. Sa fiti inconjurati numai de chipuri frumoase, zimbitoare si senine – si numai de inimi curate. Cum zice o colinda, laudati si cintati si va bucurati!

La Multi Ani!

ALESII NEAMULUI.

Astazi, dl Basescu si-a vazut visul cu ochii, dupa cum spunea el, reusind sa creeze – tot dupa cum spunea el – cel mai puternic guvern de dupa 1989. Probabil ca in 2004 nu visa, ci avea cosmaruri, dat fiind ca a utilizat solutia imorala spre a realiza un guvernas cu putin peste 50%, cind avea si atunci solutii de 70%; dar nu visa, cum face acuma – si poate ca al doilea mandat va fi tot un vis. Cei 322 au devenit cei 324.”Din 1999 până acum am fost un adversar neîmpăcat al PSD-ului, mărturiseşte Băsescu. “În 16 ani ne-am epuizat potenţialul de ură şi nu mai avem ce să ne spunem de rău.”" Dupa dl presedinte, 1999+16=2008. Bine mai aduna presedintele: probabil, ca si la avere, nu mai poate tine socoteala. Dna Udrea are 50% din firma Dalli parcarile – conform declaratiei de avere – desi a zis public ca nu le mai are: ce ai putea gindi altceva decit ca este o mincinoasa? Dl Oprescu facea o galagie ca va rezilia contractul de parcari de ziceai ca zbiera un magar. Noroc de galagia facuta de dom’primare, cel care i-a facut prosti pe bucuresteni promitindu-le autostrada suspendata si alte idiotenii, fiindca altfel, cine stie, poate s-ar fi auzit zornaitul argintilor ori fosnetele plicurilor, ca deh, traditia medicala romaneasca include destule obiceiuri. Dl Mitrea se lasa si el inregistrat ca unul care nu isi da seama ca, daca te dai politician, atunci trebuie sa stii cum sa vorbesti pina si cind esti singur la closet. Un penelist facut ministru descopera ca mai bine ministru decit penelist. Dl Tariceanu a sprijinit niste firme straine din industria auto cu citeva zeci de milioane de euro din banii contribuabililor si nu exista nici o informatie ca ar fi cerut si obtinut ceva pentru statul roman in schimb: actiuni, ipoteci,…; adica pare a fi dat banii nostri pe gratis strainilor. Si ce legatura este intre dl Basescu, dl Boc, dl Geoana, dl Oprescu, dna Udrea, dl Mitrea, dl Tariceanu, 324 de parlamentari si titlul acestui articol? Exista una, primul titlu era altul.

VIITORUL LA MODUL TRECUT.

Se pare ca dl Geoana isi vede viitorul… in trecut. “Romania va avea cea mai eficienta guvernare din ultimii 20 de ani” a declarat el. Adica guvernarea cea mai eficienta din trecut. Guvernarea la care se refera este 2009-2012, plus aproximativ o saptamina din 2008. Ultimii 20 de ani sunt 1989 – 2008. Conform logicii dlui Geoana, anii 2009-2012 sunt inclusi printre anii 1989-2008. O logica temporala complet diferita de cea dezvoltata la Universitatea din Louvain, dar mult mai usor de inteles de catre dl Basescu, practicant al unei logici temporale shakespeariene comprimate: intre “a fi” si “a nu fi” nu sunt decit cel mult patru zile. O eternitate.

PUBLICITATATEA ELECTORALA DIN ACEASTA CAMPANIE, IN PERCEPTIA DOAMNEI RODICA ZAFIU.

REIAU MAI JOS INTERESANTUL ARTICOL PUBLICITATE ELECTORALA SCRIS DE PROF.DR. RODICA ZAFIU SI APARUT IN ROMANIA LITERARA NR. 47/2008.

Publicitatea electorală e o subcategorie a publicităţii, avînd deci toate riscurile şi avantajele genului căruia îi aparţine. În acelaşi timp, mesajele unei campanii electorale se înscriu în fenomenul larg al comunicării politice; această dublă apartenenţă le situează într-o anumită ambiguitate şi impune alegeri dificile: publicitatea politică ezită adesea între a-şi exhiba sau a-şi ascunde caracterul persuasiv, întemeiat pe efecte estetice şi emoţionale. Mesajul publicitar poate fi receptat în mod predominant “inocent” sau avizat: spectatorul naiv e mai dispus să ia în serios un anume conţinut informativ, să creadă sau să respingă o afirmaţie; spectatorul avizat manifestă adesea o distanţă sceptică faţă de conţinut, evaluînd mesajul ca atare: din punctul de vedere al ingeniozităţii sau al valorii de divertisment. Dată fiind abundenţa de mesaje publicitare comerciale din vremea noastră, lectura naivă devine tot mai rară: obişnuiţi cu regulile genului, spectatorii îi recunosc convenţiile şi trucurile. Simpatia şi antipatia pentru publicitate sînt deopotrivă de răspîndite: pentru mulţi reclama e un gen de divertisment, o sursă de clişee glumeţe, dar şi de repere pentru ierarhiile de forţă economică şi popularitate; pentru alţii, e doar un zgomot de fond supărător sau o formă de agresare prin bombardarea cu informaţii nedorite…

Aceste atitudini şi reacţii se transferă şi publicităţii de campanie electorală, în care mecanismele banalizate ale persuasiunii consumiste intră în conflict cu o viziune mult mai solemnă, de evocare a miturilor şi a simbolurilor istorice. Imaginea eroului salvator şi cea a detergentului eficient nu se pot suprapune fără riscul ridicolului. Politica văzută ca activitate serioasă şi esenţială de rezolvare a treburilor comune şi de mediere a conflictelor dintre grupurile sociale nu e perfect compatibilă cu ipostaza de competiţie persuasivă pentru vînzarea unui produs dezirabil.

În actuala campanie electorală, mi se pare interesant faptul că multe partide au optat pentru o asumare deschisă a schemelor publicitare, ba chiar pentru o preluare şi parafrazare a clişeelor impuse de publicitatea comercială. Cel puţin în Bucureşti, două dintre ideile de campanie par a fi fost de tipul “clientul nostru, stăpînul nostru” (PNL) şi “totul pentru tine” – “pentru că meritaţi” (PSD). Ambele vizează în mod evident şi chiar pun în prim plan flatarea destinatarului. Cel de-al treilea partid important, PDL, şi-a organizat campania pe o idee diferită, nu neapărat mai eficientă: a polarizării politice (“Ei cu ei. Noi cu voi”); e drept că la aceasta se adaugă şi un slogan individualizat, mai apropiat de al adversarilor: “ţine cu tine”. Desigur, ideea că politicienii sînt în slujba populaţiei pe care o reprezintă e cît se poate de democratică; ea riscă totuşi să pară excesivă şi transparentă, prea vădit publicitară şi deci prea puţin adevărată. În plus, prin asumarea totală a modelului publicităţii comerciale, se accentuează o nivelare ideologică şi de discurs specifică pentru vremea noastră, dar în esenţă derutantă: inventarul de sloganuri ale unui partid nu mai poate fi recunoscut, pentru că nu se mai revendică de la o identitate ideologică şi de tradiţie. E de aşteptat ca orice idee publicitară bună, orice găselniţă – o formulare spectaculoasă, un mod de adresare frapant, un joc de cuvinte memorabil – să fie preluată cu prima ocazie de tabăra adversă. Valorile preferate de discursul persuasiv sînt în acest caz pur şi simplu cele care au cea mai mare cotă de piaţă la un moment dat.

Mi se pare, de pildă, destul de surprinzător că un partid care în principiu se revendică de la teze social-democrate (PSD), deci ar opta prin tradiţie pentru un discurs de solidaritate, de prioritate a interesului general asupra individualismului, a construit o campanie centrată pe supraevaluarea egoistă a destinatarului, prin sloganurile “Tu înainte de toate”, “Meriţi mai mult” (cu diverse variante, dintre care cea mai caracteristică mi se pare “Meriţi mai mult respect”). Opţiuni semnificative sînt adresarea directă şi individuală, la persoana a II-a singular, fără forme de politeţe (tu) şi mai ales preferinţa pentru interesul individual, propus ca valoare supremă. Campania aminteşte de una asemănătoare, de acum cîţiva ani, construită pe mesajul de afirmare orgolioasă a bunului-plac: “Eu, să-mi refuz ceva?”. Desigur, diferenţa majoră e că de data aceasta discursul egoist se asociază cu presupunerea unor solide frustrări (“deocamdată ai primit prea puţin”, “ai mai puţin decît meriţi”). De fapt, dezavantajul acestor sloganuri e că interpretarea lor generoasă (“pentru noi, tu eşti cel mai important”) e mult mai puţin pregnantă decît interpretarea egoistă şi antisocială (“interesul meu e prioritar”, “să-mi fie mie bine”).

Celălalt grupaj de sloganuri (PNL) utilizează aceeaşi adresare directă, în parafrazarea unor formule de politeţe: se amestecă astfel relaţia de “prestare de servicii” cu familiaritatea şi cu lexicul politic: “la dispoziţia ta!”, “senatorul tău”, “deputatul tău”. Mesajul pozitiv mi se pare aici mai puţin ambiguu, punînd accentul pe relaţia dintre alegător şi ales; modelul obsecvios (,servitorul dumneavoastră”), cu excesul său de disponibilitate surîzătoare (întărit de imagini) nu e însă tocmai convingător.

În fine, jocul de noi-voi-ei din al treilea set de sloganuri (PD-L) nu e prea original şi nici foarte clar (limitele grupurilor desemnate prin pronume fiind prin natura lor incerte şi schimbătoare). Sloganurile de toamnă de pe panourile publicitare bucureştene reflectă aşadar strategii publicitare destul de clare, dar fără mari ambiţii creatoare şi fără să reuşească să se impună prin calităţi excepţionale.

PRESEDINTELE SI CELE DOUA ORFELINE, DNII STOLOJAN SI STOICA.

Mi se pare ca marii prieteni politici, dnii Basescu si Stolojan, s-au cam certat. Nu ma bucur prea tare dar nici nu imi pare rau ca a murit si capra vecinului Stolojan. La fuziune si-a lasat liberalii de izbeliste – ba mai mult, a promis rezolvarea unor probleme intr-o zi in care stia ca nu e in tara. Dl Basescu l-a folosit apoi doua campanii electorale la rind in acest an, punindu-i chipul pe ambalajul ciocolatei partidului, fiindca nu putea sa si-l puna pe al sau personal, asa ca dl Stolojan dupa ce a tras PDL in doua rinduri cit a putut de sus – va dati seama ce procente ar fi luat PDL cu portretul dlui Boc la inaintare? – si-a vazut visul cu ochii, vis pentru care si dl Basescu si el au luptat patru ani. Si uite ca in mai putin de o zi si-au descoperit “nepotrivirea de caracter”: probabil ca dl Stolojan chiar a intentionat sa fie premier, drept care s-a trezit intre cele doua partide cu un protocol foarte optimist economic si un domn Basescu, care tine sa fie el insusi si premier – si care probabil vroia sa-i formeze dlui Stolojan si cabinetul. Asa ca presedintele si-o fi zis ca mai bine sa utilizeze transparenta dlui Boc – care va purta numele de premier si va lua salariul respectiv cam pe degeaba – pentru a se putea exprima si ca prim ministru. Iar dl Stolojan, dupa ce se dorea presedinte si s-a trezit consilier, s-a visat si premier si s-a trezit invitat de dl Boc sa-i fie unul dintre consultanti. Cam asta a fost si cu dl Stolojan, care din prieten s-a trezit tovaras de drum si care a mai stricat de pomana si vietile politice a vreo citeva zeci de mii de oameni care l-au urmat in PLD. Sa le fie tarina politica usoara celor doua acum orfeline, dnii Stolojan si Stoica.

PROTOCOLUL PDL-PSD

Conducerile PD-L şi PSD au aprobat, în această după-amiază, protocolul de constituire a coaliţiei pentru asigurarea guvernării, “PARTENERIAT PENTRU ROMÂNIA, 2008 – 2012″.

Având în vedere:
- Faptul că în urma alegerilor parlamentare din data de 30 noiembrie 2008 Partidul Democrat-Liberal a obţinut cele mai multe mandate parlamentare iar Alianţa Politică PSD+PC a obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate, dar niciun partid politic nu a obţinut majoritatea absolută în Parlament,

- Responsabilitatea ce revine factorilor politici din România în această perioadă dificilă, de criză economică pe plan european şi mondial, precum şi responsabilitatea în faţa electoratului care a acordat cel mai mare număr de voturi celor două formaţiuni politice,

- Necesitatea asigurării unei majorităţi parlamentare solide, capabilă să susţină un Guvern puternic, care să adopte măsurile necesare în vederea:

- asigurării stabilităţii macroeconomice a României în contextul unui climat economic european şi mondial dificil
- limitării efectelor crizei economice
- continuării reformelor pentru modernizarea României în scopul afirmării ei în cadrul sistemelor politico-economice consolidate ale lumii
- păstrării locurilor de muncă, reducerii sărăciei şi asigurării stabilităţii veniturilor pentru o parte cât mai largă a populaţiei
- promovarea intereselor si consolidarea rolului şi statutului României în structurile politico-administrative şi de securitate ale UE şi NATO şi respectiv, in ansamblul relaţiilor internaţionale

Ţinând seama de:

- Prevederile art.103 alin.(3) din Constituţia României, conform cărora „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”;

- Prevederile art.36 din Legea partidelor politice nr.14/2003, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora „Dacă nici unul dintre partidele politice participante la scrutin nu a obţinut majoritatea absolută în Parlament, partidele politice cu reprezentare parlamentară pot constitui coaliţii pentru asigurarea guvernării. Coaliţiile nu sunt supuse înregistrării, iar protocolul de constituire va cuprinde numai dispoziţii privind asigurarea guvernării şi a sprijinului parlamentar.”

Cele două formaţiuni politice convin următoarele:

Art.1 – Se constituie Coaliţia “Parteneriatul pentru România”, formată din PD-L şi Alianţa Politică PSD+PC, având ca scop, conform legii, asigurarea guvernării şi a sprijinului parlamentar corespunzător.

Art.2 - Cooperarea dintre cele două părţi are la bază principiul asumării în comun a guvernării, printr-o colaborare la nivel parlamentar, guvernamental şi local, conform prevederilor constituţionale, legale şi ale prezentului Protocol.

Art.3 – Părţile îşi respectă identitatea ideologică şi doctrinară, precum şi apartenenţa la familiile lor politice europene.

Art.4 – Obiectivele guvernării pe care se construieşte cooperarea dintre cele două partide sunt următoarele:

1. Asigurarea unui climat economic de stabilitate, în contextul crizei economice globale
2. Protejarea locurilor de muncă, prioritate a perioadei următoare, precum si crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural
3. Protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei existente de 16% şi acordarea de compensaţii şi deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici precum şi reducerea numărului de taxe şi impozite
5. Adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public şi trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual
6. Asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în această categorie a pensiilor din agricultură, avându-se în vedere principiile contributivităţii şi solidarităţii
7. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei in vederea garantării independenţei acesteia, neimplicării politicului în actul de justiţie şi asigurării accesului egal al tuturor cetăţenilor la justiţie
8. Descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor, pe principii europene, în scopul creşterii autonomiei administrative cu respectarea principiului subsidiarităţii
9. Asigurarea unui cadru normativ şi instituţional stabil în scopul stimulării activităţii IMM-urilor şi asigurării unui mediu de afaceri predictibil
10. Sprijinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii
11. Realizarea unui ritm înalt de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate cu acestea
12. Realizarea Programului Naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri
13. Dinamizarea şi simplificarea administraţiei publice prin reformarea structurilor administrative si reducerea birocraţiei
14. Dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructură din România, îndeosebi a celei rutiere şi feroviare, inclusiv pentru oraşele mici şi mediul rural
15. Asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative
16. Reforma în domeniul educaţiei, având la bază ridicarea nivelului de performanţă a sistemului educaţional şi asigurarea unor venituri decente pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestui sistem, in conformitate cu prevederile Pactului pentru Educaţie
17. Reforma în domeniul sanitar, având la bază necesitatea asigurării calităţii serviciilor pentru toţi beneficiarii sistemului de asigurări de sănătate din România
18. Creşterea alocaţiilor pentru copii
19. Dezvoltarea durabilă şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate
20. Asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti
21. Relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională
22. Adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor plătite de la bugetul statului
23. Creşterea eficienţei activităţii parlamentare şi consolidarea credibilităţii acestei instituţii fundamentale a democraţiei
24. Continuarea reformei sistemului electoral
25. Consolidarea rolului şi statutului României în UE ca stat activ şi implicat, capabil să îşi promoveze interesele în strânsă cooperare cu partenerii săi europeni, ca al şaptelea stat ca mărime al UE

Art.5 – Mecanismul de funcţionare a Coaliţiei de guvernare se asigură prin cooperarea pe plan politic, guvernamental, parlamentar şi la nivel local.

Art.6 – Părţile vor elabora, în termen de 3 zile de la semnarea prezentului Protocol, Programul de guvernare care va cuprinde şi măsurile anticriză, ce va fi adoptat în maxim 2 zile de forurile statutare ale celor două părţi.

Art.7 – Părţile semnatare ale prezentului protocol vor avea candidaţi proprii la funcţia de Preşedinte al României, în alegerile prezidenţiale ce vor avea loc în cursul anului 2009.

Art.8 - (1) Prezentul Protocol este valabil pe durata mandatului Parlamentului ales la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 (2008 – 2012).

(2) Prezentul Protocol intră în vigoare după semnarea sa de către Preşedinţii celor două părţi, sub condiţia adoptării ulterioare de către părţi a Programului de guvernare.

(3) Încetarea prezentului Protocol are loc în următoarele situaţii:
1. la expirarea duratei prevăzute la alin (1)
2. prin convenţia părţilor
3. prin încălcarea, de către o parte, a prevederilor prezentului Protocol, a Programului de guvernare prevăzut la art.6. şi a altor înţelegeri ulterioare, constatată în cadrul BPCC.

Preşedinte,
Mircea Geoană

Preşedinte,
Emil Boc