MIZIL 8.

Ceptura

Zona Viticola Ceptura (si Gura Vadului) pare a avea mai putine probleme economice, societatile comerciale din viticultura din zona fiind in progres de vinzari si financiar. La prima vedere parlamentarul zonei nu ar avea prea multe de promis si de facut aici. Totusi, in opinia mea el ar putea face doua lucruri. Primul, cu titlu oarecum preventiv in acest moment, un ajutor in extinderea pietelor de desfacere a vinurilor din colegiu, fiind de asteptat ca, pe fond de criza, consumul de vin sa scada oarecum, desi o parte dintre cei loviti de criza isi vor gasi refugiul in bautura. Al doilea, o initiativa legislativa de imbunatatire a legii viei si vinului, pentru a sustine mai bine vinul curat care se produce in zona; in acest moment, profitindu-se de unele portite ale prezentei legi, ca si de sanctiunile care nu sunt suficient de descurajatoare, vinul curat se vinde practic la gramada cu vinul falsificat (prin aditionarea de coloranti, arome, alte chimicale), iar vinurile falsificate se vind si de catre branduri celebre, consumatorul nefiind explicit avertizat asupra tipului de vin care i se ofera, din punct de vedere al prezentei unor componente care, potrivit legii, conduc la falsificarea vinurilor. Firma cea mai recent depistata oficial cu astfel de practici este Vincon Vrancea. Iar sanctiunile trebuie sa devina cu adevarat descurajante. Si in general cred ca parlamentarul zonei trebuie sa-si asume sustinerea consumului de vin curat – actiune de sustinere care ar putea fi una placuta dealtfel – deoarece raportul de consum intre bere si vin in tara noastra este cam 8/3, iar raportul de consum de vin pe locuitor intre Franta si Romania este cam 5,5/3. Este pacat sa producem vinuri bune si fie sa nu le consumam, fie sa consumam chimicale daunatoare organismului. Merita ca aici sa ne luam nitel dupa francezi, ei au stiut intotdeauna cum e mai bine cind a fost vorba de baut si de mincat.

O alta preocupare ar putea fi identificarea unor noi suprafete bune pentru viticultura si extinderea cultivarii vitei de vie, mai ales pentru producerea vinurilor simple si curate, de masa – fiind de asteptat ca o dezvoltare a zonei sa conduca si la cresterea acestui tip de consum. La fel, pentru strugurii destinati consumului in stare proaspata.

Un tip foarte interesant de activitate viticola care a inceput sa fie practicata in strainatate este urmatoarea: se ofera clientilor individuali posibilitatea de a ‘inchiria’ o suprafata de vie; am pus cuvintul in ghilimele deoarece lucrurile se desfasoara in felul urmator: clientul isi alege suprafata, plateste costul lucrarilor care se efectueaza – daca doreste poate participa si el la lucrari de-a lungul anului, ca si la recoltare – si vine toamna si isi supravegheaza procesul de vinificatie a strugurilor recoltati si isi ia acasa ‘vinul lui’ , avind avantajul ca obtine un vin bun la un cost situat intre costul de productie si pretul de magazin. O idee interesanta ca formula particulara de turism viticol – deoarece supravegherea unor lucrari presupune si a locui citeva zile pe an in zona viticola, cit si ca o formula de stringere a relatiilor interumane, nefiind vorba de o simpla achizitie de vin. O formula mai complexa si poate mai interesanta pentu cei care prefera sa cumpere struguri din piata spre a-si face vinul singuri, pentru a avea garantia unui vin curat.

Si pentru ca tot vorbim de o zona cu paduri, poate ar fi interesant un experiment care sa se refere la posibilitatea de a incerca daca in zona se pot dezvolta trufele. Merita incercat, produsele din trufe sunt vindute la preturi mari.

Pare ca in colegiul electoral nu exista nici o manastire ortodoxa, iar atunci ar trebui ridicata una. Ma gindesc la o manastire ortodoxa mai aparte, moderna, un puternic centru muzical ortodox care sa studieze si sa valorifice muzica ortodoxa veche si sa propage muzica ortodoxa contemporana, un centru de pictura si sculptura, un mic sanatoriu si un mic spital, 4-5 chilii in care laici sa poata petrece citeva zile spre linistire sufleteasca, poate si un mic centru viticol – se ne amintim de Dom Perignon dar nu numai, ci si de benedictina – cu o biserica astfel conceputa incit in ea sa se poata desfasura si o serie de manifestari culturale de tinuta. Putem lua aici ca reper partial, din lumea catolica, abatia din Solesmes care este cel mai puternic centru de studiu si propagare a muzicii gregoriene, cu discografie inca din 1930 si in general un puternic centru cultural.

Visitation - pictura a Fr. Michael Bozell, abatia Solesmes

Le champ abandonne - pictura a Fr. Michael Bozell, abatia Solesmes